Annie redescoperă "oraşul de la malul mării"

Posts Tagged ‘emoţii


Eram în camera mea. Făceam ceva banal, probabil împachetam nişte haine. M-am oprit brusc şi am simţit nevoia să mă aşez.

„Ce fac? Încotro mă îndrept cu viaţa mea?”, mi-a fulgerat gândurile. Iar, această întrebare. Care vine, din când în când, şi mă bântuie câteva momente. Vine să-mi răvăşească ordinea, provoacă haos şi mă obligă să rearanjez lucrurile, în urma ei.

Şi atunci m-am gândit la tine, cel pe care încă nu îl cunosc. Şi m-am întrebat, siropos, dacă şi tu te gândeşti la mine, în acel moment. Desigur că nu, acesta nu este un film, oricât mi-aş dori, uneori. Dar m-ar fi consolat gândul că şi tu te gândeşti la mine, cea pe care încă nu o cunoşti, că visezi la momentul întâlnirii noastre. Că te-ai gândit deja cum o să mă ţii de mână pe stradă şi cum o să mă cerţi, când te superi pe mine, cum o să decidem dacă ne uităm la Masterchef sau la meci, cum o să-i cheme pe copiii noştri şi care dintre noi îi va alinta mai mult.

Hm…am zâmbit prosteşte, ca o tânără veşnic îndrăgostită, de un vis nedefinit, pe care îl aşteaptă înfiorată.

„Hainele nu se vor împacheta singure.”

 

Annie

Frida Kahlo – „What the water gave me”

Sursa pozei

Anunțuri

Spania. Noaptea de Revelion. Priveam amândoi artificiile, pe măsură ce se apropia miezul nopţii. Ai turnat vin în pahare şi am ciocnit. „Pentru un an de neuitat”, ai spus. Am simţit mirosul dulce al vinului şi gustul lui parfumat.

Nu ştiu dacă era din cauza vinului, a zumzetului ce venea de afară sau a nopţii, dar aveam o stare de euforie naivă. Aşteptam ca un copil „numărătoarea inversă”, trecerea într-un nou an, alături de tine.

Am început să numărăm împreună, privind pe fereastră marea de oameni şi artificiile din ce în ce mai numeroase.

3…2…1…M-ai cuprins în braţe şi m-ai sărutat. „La mulţi ani!”, am strigat amândoi.

Cu un gest hotărât, înainte să-mi dau seama de ceea ce se întâmplă, m-ai luat de mână. M-ai privit, în timp ce, cu cealaltă mână, îmi puneai un inel pe deget. Acel inel. În acel moment. Cu acea întrebare.

„DA!”, am răspuns, cu lacrimi pe obraji. Inima-mi bătea puternic, am sărit în braţele tale şi m-am îmbătat de mirosul tău, ca să te păstrez mereu în amintire, aşa, cum erai atunci.

Anul nostru de neuitat doar ce începea.

Annie

Sursa pozei


Cred că toţi aţi avut un moment din ăsta semi-neclar şi semi-confuz, cu tone de gânduri…sau, mai degrabă, frânturi de gânduri…

Am zis că, dacă încerc să le aştern (iată că nu pe hârtie, ci pe o filă a blog-ului), poate reuşesc să fac puţină ordine. Momentan nu îmi iese.

Sunt bucăţi de gânduri amestecate, senzaţii neclare, emoţii înceţoşate…nu ştiu de unde vin, în ce se transformă şi încotro se duc…nu se materializează în nimic concret…doar le simt acolo, îmi inundă mintea şi parcă nişte fluturi poznaşi îşi fac de cap…fix în capul meu…

Sunt despre totul şi nimic…sunt despre oamenii pe care îi iubesc din tot sufletul meu şi despre oamenii pe care îi văd pe stradă şi nu îi cunosc, dar mă întreb care o fi viaţa lor, ce simt, la ce se gândesc, cine i-a bucurat sau întristat…

Sunt despre lucrurile care îmi plac, despre lucrurile care mă bucură ca pe un copil, despre lucrurile care mă înfurie, despre lucrurile care mă fac să cred şi să ştiu că viaţa are un sens (sau nu)…

Sunt percepţii ale unor frânturi şi ale unui întreg, ale unei forţe mai mari ca mine (o putem numi divinitate, dacă vreţi), dar nu reuşesc să le dau o formă sau un nume…cred că de aici porneşte confuzia mea…nu mă simt nici fericită, nici tristă…doar îngândurată…o fi de bine, o fi de rău?

Măcar Annie ştie că există, dacă tot cugetă…aşa era vorba aia, nu?

PS: în încheiere, tabloul meu preferat: Frida Kahlo – „What water gave me”. Am resimţit brusc nevoia de a-l privi şi de a mă imagina şi eu acolo, pierdută în apă, printre lucrurile alea care au o semnificaţie unică pentru cine priveşte tabloul…

Sursa


Aşa sunt eu :)

Abonează-te la blog prin e-mail.

Alătură-te altor 38 de urmăritori

Cele mai pufoase fulare!

Câţi au dat click până acum? (din 24.06.2011)

  • 37,605 omuleţi


Înscris pe:

Recomand

Jovis Homemade Beauty