Annie redescoperă "oraşul de la malul mării"

Posts Tagged ‘impresii pozitive


Pentru că mă apucă uneori (adică foarte des) aberaţiile, mai deschid pagina blog-ului şi mai arunc unele impresii personale despre „viaţă şi nemurirea sufletului”. :D

De ceva timp încoace, am tot văzut pe Facebook diferite mesaje şi urări felurite, pentru sărbătorile şi onomasticile recente. M-au impresionat plăcut câteva dintre ele.

Acele câteva care conţineau cunoscutul şi deja perimatul „te iubesc”. Dar aici era altfel. Era un „te iubesc” sincer, nepretenţios şi fără emfază. Era un „îţi spun că te iubesc pentru că vreau să ştii asta şi pentru că eu vreau să spun asta”; era şi pentru cel care l-a declarat, nu doar pentru cel ce primea declaraţia. Era un „te iubesc” simplu, matur, fără vreo obligaţie din partea celui care îl primea. Fără „artificii” grafice, inimioare nenumărate şi floricele, care îl fac uneori să pară o glumă, care îl transformă în „mi-e frică să-ţi spun că te iubesc şi să fiu vulnerabil în faţa ta, aşa că îl împopoţonez şi tu înţelegi ce vrei…poate este o glumă, poate nu”.

Am văzut, în sfârşit, „te iubesc” asumat total de cel care îl transmite, conştient de el şi fără temeri, fără frica de a fi expus în faţa celuilalt.  Şi, mai ales, fără frica de a fi expus în faţa celor care văd mesajul. Ştiu că este o chestiune intimă, privată, şi că este suficient să ştie cei doi implicaţi acest lucru. Curajul şi, într-un fel, nepăsarea (pozitivă aici) faţă de ceilalţi, sunt de admirat oricând. Deschiderea faţă de lume şi viziunea liberă (neconstrânsă de prejudecăţi şi norme sociale) în ce priveşte relaţiile cu cei apropiaţi sunt extraordinare şi merită să fie trăite. Şi, până la urmă, de ce ar trebui să ne pese că ceilalţi ne judecă pentru ce şi pe cine iubim? Ne vor judeca oricum, măcar să fie pentru ceva bun :) (vorba lui Noica: „Oamenii te iartă dacă faci crime. Dar nu te iartă dacă eşti fericit.”)

Mi-a plăcut să fiu martoră la sentimentele pure şi clare ale prietenilor mei virtuali. M-am bucurat pentru bucuria lor, de a-şi spune acest simplu Te iubesc!, indiferent că erau un cuplu, prieteni sau prietene foarte bune, fraţi, surori, părinţi, copii.

În concluzie…te iubesc!

Hai, fugi şi tu şi spune-i că îl/o iubeşti, o să aprecieze :)

Annie

Sursă foto


Azi am fost la târgul mai sus menţionat. Ca să trecem peste detaliile tehnice şi să ajungem mai repede la impresii: se desfăşoară între 11-15 august (ore de vizitare: 16:00-23:00), într-un pavilion expoziţional, aflat în faţa Studioului Radio Vacanţa Mamaia. Aşadar, dacă sunteţi interesaţi, aveţi timp să mai ajungeţi să vedeţi despre ce este vorba (detalii şi aici).

 

Sursa pozei

 

Părerea mea este că astfel de evenimente sunt binevenite, eu fiind o devoratoare de cărţi. Încerc să ajung la tot ce înseamnă târg de carte şi să plec măcar cu o achiziţie. Azi am plecat cu două. Dar, până să vă menţionez achiziţiile, ceva impresii generale.

Locul e destul de spaţios şi sunt destul de multe edituri prezente, cu o gamă oarecum variată de oferte. Am observat că a devenit un trend pentru edituri să aibă o secţiune de „5 RON” sau „10 RON”, chestie care pe mine mă încântă enorm, pentru că reuşesc să mai cumpăr unele cărţi care mă interesează, la preţuri acceptabile. Pe ici, pe colo, găseam şi cărţi la 3-4 lei (sau unele mai vechi, pornind de la 1 leu chiar)…de asemenea, CD-uri şi mai vechile casete audio erau la ofertă.

Din punctul ăsta de vedere, cred că aproape oricine poate găsi ceva de cumpărat.

Un punct minus (pentru mine) este că, în mare parte, oferta de carte era de beletristică. Eu am căutat şi chestii de specialitate (din domeniul psihologiei) şi erau doar câteva (şi nu chiar din cele mai bune).

Dar, oricum, am văzut diverse domenii prezente: istorie, fizică, religie, pentru copii (foarte multe, ceea ce e foarte bine), „ai noştri ca brazii” (era prezentă Editura Ex Ponto, cu autori din zonă şi multe chestii interesante despre Constanţa/ Dobrogea) şi foooarteee multe cărţi de tip motivaţional, domeniu care am observat că este foarte la modă…tot felul de chestii din alea cu „pentru o viaţă mai bună”, „cum să…” (era inclusiv un soi de Kama Sutra for dummies…asta m-a amuzat tare :D).

Eu, personal, nu cumpăr cărţi de genul. Se bazează pe nişte clişee, în mare parte, pe nişte situaţii oarecum repetitive, dar care nu caracterizează neapărat orice om. De asemenea, exploatează uneori nişte puncte slabe ale oamenilor (sau pe care aceştia nu şi le cunosc foarte bine) şi propun tot felul de tâmpenii ca soluţii. Fraţilor: nu există reţetă a fericirii sau a rezolvării universale a problemelor! Sfaturile sunt ca medicamentele: trebuie recomandate cu mare atenţie şi ţinând cont de specificul fiecărui om…nu toate durerile de cap sunt cauzate de stat în curent, ca să se rezolve cu o aspirină…înţelegeţi ce zic.

În rest, totul bine şi frumos. Lumea nu prea se înghesuia, dar erau destui vizitatori. Exagerat de cald, totuşi. Pavilionul ăla reţinea căldura rău şi te cam sufocai înăuntru.

Per total, a meritat să merg până acolo.

Am plecat extrem de fericită cu 2 tipi pe care i-am găsit acolo: Marin Preda şi Edward de Bono…la ce vă gândeaţi? Am luat „Marele singuratic” şi, respectiv, o carte despre „Gândirea laterală”, intitulată chiar aşa (poate o să vă povestesc odată pe larg ce e cu de Bono ăsta şi de ce e el considerat „tatăl” gândirii creative).

Deci, daţi o fugă până acolo şi spuneţi-i şi lu’ Annie ce impresie v-a făcut.


Vineri seară am fost la concert Ducu Bertzi, acompaniat de super-talentatul Mihai Neniţă, la Bibi Bistro, în Vama Veche. Concertul a fost absolut superb, iar cei doi artişti au fost, ca de obicei, la înălţimea aşteptărilor publicului.

Ducu Bertzi ne-a cântat melodiile lui celebre, pe care le aşteptam cu mult entuziasm, dar ne-a cântat şi două melodii noi, „proaspăt” înregistrate anul acesta, care (sper eu) o să apară cât mai repede pe un album nou :) Melodia „Visul” poate fi ascultată pe site-ul lui oficial: www.ducubertzi.ro. Ne-a invitat să îl revedem în Vama Veche peste 2 săptămâni la Folk You (abia aştept! :x) şi peste alte 2 săptămâni la un alt concert, tot pe acolo…încă nu ştiu unde, dar, cum aflu ceva, vă anunţ.

De asemenea, Mihai Neniţă a fost absolut uimitor. L-a acompaniat pe Ducu Bertzi la toate melodiile, dar a avut şi 3 solo-uri…este uimitor ce poate face o vioară „modernă”. Şi, pentru că îmi este greu să explic muzica lui în cuvinte, vă las să vedeţi aici cam despre ce este vorba şi cam cât de talentat poate fi acest artist.

În rest, ce să zic?

Organizarea a fost foarte bună. Mă bucur că nu am fost în unul din acele locuri în care sunt 300 de oameni la concert, deşi capacitatea locului e doar de 100…oamenii au rezervat fix câte locuri aveau, astfel încât să stai ca omul jos şi să te bucuri de muzică. Locul e foarte drăguţ, recunosc că nu am mai fost până acum acolo (preferam Frontiera sau Papa la Şoni). Angajaţii sunt super-amabili, servirea eficientă, chestii care au contribuit la o seară chiar reuşită.

Acum, Annie aşteaptă cu nerăbdare Folk You!


Azi merg la concert Ducu Bertzi!! Abia aştept să îl revăd şi să îl reascult!

Mâine revin cu impresii şi poze. Tot ce pot să spun este că mă bucur că măcar în Vama Veche se mai apreciază muzica bună, din tot acest judeţ al nostru…

Acum Annie porneşte către Vamă…ne citim mâine!


Ieri (26 iunie) s-a întâmplat a şasea (dacă nu mă înşel) ediţie a evenimentului „Schimb de cărţi”, din Constanţa.

Este un eveniment care mie îmi place mult, mai ales ca idee. Chiar dacă ea a pornit de la Bucureşti şi nu suntem noi iniţiatorii, asta contează mai puţin. Din contră, însuşi faptul că există un eveniment desfăşurat în mai multe oraşe din ţară, care îşi propune să strângă la un loc oameni cât mai diverşi care să discute despre un subiect comun (CĂRŢILE), mie mi se pare excepţional. Eu iubesc cărţile, citesc cât pot de mult şi încerc mereu să descopăr autori şi stiluri noi, aşa că „Schimb de cărţi” a venit mănuşă.

Îmi place să mă întâlnesc cu oameni pe care îi ştiu sau nu, într-un cadru informal, dar mereu plăcut, pentru a face schimb de cărţi, dar şi de idei, informaţii, impresii cu privire la orice ne-ar putea veni în minte legat de acest subiect. Este un sentiment absolut remarcabil, iar procesul în sine îmi menţine creierul activ şi „dătător” de idei.

De asemenea, faptul că pot împrumuta cărţi pe care uneori nu le găsesc la bibliotecă sau nu am bani să le cumpar, este un mare avantaj, de care profit la maxim şi împrumut câte cărţi pot, spre exasperarea prietenilor, care îmi spun mereu că nu voi avea timp să le citesc pe toate (şi uneori au dreptate…dar încercarea moarte n-are).

Şi chiar dacă unele cărţi se găsesc la bibliotecă sau nu sunt scumpe, cred că e foarte simplu faptul că vezi cartea pe masă în faţa ta şi te gândeşti că poate nici nu te-ai fi uitat la cartea aceea în alt context…dar aşa, e acolo, e la dispoziţia ta, nu trebuie să o cumperi, poţi şi să ceri impresii de la persoana care a adus-o şi poţi descoperi lucruri noi. Aşa am „pus mâna” pe nişte cărţi foarte bune, pe care poate le-aş fi trecut cu vederea, pentru simplul fapt că mă gaâdeam că nu sunt stilul meu sau că nu aş vrea să dau banii pe ceva care nu îmi place.

Iar oamenii care vin la acest eveniment sunt deosebiţi prin faptul că toţi au statutul de „iubitori ai cărţilor”…şi atât…acolo nimeni nu este student, frate, vânzător sau funcţionar…lucru care face schimbul de idei să se desfăşoare „fără emfază”, cum bine a observat o bună prietenă de-a mea.

Aşadar, în condiţiile în care 90% din timpul meu se împarte între muncă, muncă (da, de două ori :D) şi cursuri de formare, este revigorant să am timp pentru o pasiune mai veche, dar care mereu se actualizează şi revitalizează în mine – cititul.

Într-adevăr, acest eveniment m-a cucerit de la început (nu am ratat nicio întâlnire până în acest moment) şi bineînţeles că sunt lucruri care pot fi îmbunătăţite, dar este foarte bine că îl avem şi se întâmplă.

Sper ca tot mai mulţi oameni din oraş să vină la acest eveniment. Eu cred că merită şi aduce mari satisfacţii minţilor noastre asaltate de proasta calitate, care a devenit o stare generală.

Este un mod de evadare în fiecare lună, pentru lumea aglomerată a lui Annie şi a celorlalţi…


Aşa sunt eu :)

Abonează-te la blog prin e-mail.

Alătură-te altor 38 de urmăritori

Cele mai pufoase fulare!

Câţi au dat click până acum? (din 24.06.2011)

  • 37,096 omuleţi


Înscris pe:

Recomand

Jovis Homemade Beauty