Annie redescoperă "oraşul de la malul mării"

Posts Tagged ‘timp liber


Acum 2 luni, când eram pe la a 6-a şedinţă de Aikido, vă invitam să vă înscrieţi şi voi la un curs gratuit. Am scris atunci, pe larg, care sunt beneficiile practicării Aikido, atât la adulţi, cât şi la copii, care este cadrul în care se desfăşoară, despre tehnici şi formă fizică, plus alte detalii. Nu mai reiau aceste informaţii, deci, dacă vreţi să le citiţi, click aici pentru articol.

Vă invit, din nou, să vă înscrieţi la Aikido, dar am revenit cu impresii proaspete, după 2 luni suplimentare de practică. Plus câteva informaţii despre sala cea nouă, cea mai mare şi mai modernă din oraşul nostru!

Sursă foto

Ei, bine, după încă 2 luni, de mers de 3 ori pe săptămână (deci cam 15-16 şedinţe de practică, plus vreo 7-8 şedinţe de lucru cu arme de lemn – bokken şi jo), recomand Aikido cu şi mai multă încredere. Devine din ce în ce mai frumos şi, odată ce am prins gustul, vreau să învăţ şi să exersez cât mai mult.

Ziceam că sunt o sedentară. De aceea, mă surprinde şi pe mine că, după o oră şi jumătate de lucru intens, eu tot aş mai sta la sală şi aş mai lucra. Mai nou, miercurea stau câte 3 ore, pentru că avem o oră şi jumătate de curs de autoapărare pentru femei şi o oră şi jumătate de curs cu arme. Şi mă simt mai revigorată decât în zilele în care lenevesc în pat!

Am observat că mi-am schimbat postura corpului, în principal pentru că stau cu spatele mai drept, şi când merg pe stradă, şi la calculator, şi în treburile casei. De asemenea, simt că am mişcări mai uşoare, mai fluide, încep să capăt flexibilitate, ceea ce iar îmi place. Activitatea fizică mă menţine în formă, sunt mai tonică şi mai energică :D

Însă ceea ce iubesc cu adevărat este modul în care am început să descopăr resursele corpului meu, să văd că pot face anumite mişcări, că pot sta într-un anumit fel, că mă pot concentra simultan la cum ţin mâinile, picioarele, capul, trunchiul, eventual şi arma, dacă o am în mână. Îmi pot da seama acum dacă stau într-o poziţie ce îmi oferă echilibru sau nu, cum sunt poziţionată faţă de partenerul cu care lucrez şi cum mă pot folosi de energia lui, în executarea tehnicilor.

Asta mi-a sporit foarte mult încrederea în mine şi în mişcările mele, inclusiv în ideea autoapărării, dacă ar fi necesară. Deja începusem să mă gândesc ce tehnică aş putea face, dacă aş fi în situaţia de a mă apăra pe stradă.

Am prins curaj inclusiv în a-mi testa limitele şi a vedea până unde pot merge cu o anume mişcare, pentru că acum ştiu ce se poate întâmpla. Am învăţat cum să cad corect, ştiu cum să evit posibilele fracturi, ceea ce iar contează extraordinar de mult. Mai am încă reţineri la anumite exerciţii, dar sunt foarte motivată să-mi depăşesc limitele şi să mă forţez un pic, pentru că aşa începe curajul.

Deşi nu am lucrat deloc acasă, recunosc, am reuşit, în 2 luni, toate aceste lucruri despre care am scris, doar exersând la sală. Este uimitor cum te poate transforma o astfel de experienţă. Parcă am descoperit o parte din mine, despre care nici măcar nu ştiam că este acolo :)

Pentru mine, este foarte mult şi consider că am făcut progrese. Nu neapărat în ce priveşte tehnicile şi exerciţiile, unde mai am foarte mult de învăţat şi lucrat, ci în ce priveşte resursele mele interioare. Mă simt ca nouă!

Acum, despre sală, că v-am promis. Este foarte mare, spaţioasă, cu multă lumină, saltele de calitate, avem şi zonă cu mese şi scaune, unde puteţi asista la cursuri, dacă vreţi să vedeţi cum este. Sala este dotată cu vestiare şi duşuri şi suntem răsfăţaţi cu apă superfiltrată şi ceaiuri de toate felurile ♥ Sala se ridică la calitatea sălii Federaţiei, din Bucureşti, fiind realizată la standarde înalte, astfel încât să se asigure cele mai bune condiţii, pentru practicanţi. Fotografii mai jos, pentru că sunt mult mai sugestive, decât aş putea eu să descriu.

CONCLUZIA: VĂ AŞTEPTĂM LA UN NOU CURS PENTRU ÎNCEPĂTORI, DIN DATA DE 5 MAI 2014! Pentru alte detalii despre înscriere şi mod de desfăşurare, accesaţi evenimentul de pe Facebook sau site-ul clubului.

Annie

PS: Fotografiile sunt preluate de pe pagina de Facebook a Clubului DAN-AIKIDO Constanţa.

Anunțuri

Astăzi fac un review pentru acest loc absolut senzaţional. Recunosc, am fost doar de câteva ori, dar, de fiecare dată, m-a impresionat plăcut, deci merită să scriu despre el.

Vreau neapărat să încep cu decorul, pentru că îmi place foarte mult. Apreciez mult creativitatea celor care l-au aranjat, dar şi spiritul eco şi vintage, de care au dat dovadă, folosind ca decor obiecte vechi. Cea mai faină, în sensul acesta, este sigur maşina de cusut, care este folosită pe post de masă. Bucăţile de saci de cafea înrămate, tablele cu citate scrise cu cretă, cărţile, ceainicele şi ibricele vechi sunt nişte detalii savuroase, care oferă acel sentiment de intimitate şi „acasă” (cel mai potrivit este termenul „coziness„, dar nu găsesc unul la fel de reprezentativ, în română).

Muzica este la fel de faină, doar melodii de calitate, mai vechi sau mai noi, fără chestii comerciale. Am apreciat, în mod deosebit, faptul că am ascultat Phoenix, în timp ce îmi beam cafeaua :)

Servirea este promptă şi eficientă, ţi se oferă sugestii, dacă eşti indecis, se răspunde cu amabilitate la întrebări. Din acest punct de vedere, lucrurile se desfăşoară foarte bine, sunt mulţumită (lucru care se întâmplă greu, la acest capitol).

Acum, despre produsele efective. Desigur, au multă (MULTĂ) cafea. Că doar asta era şi ideea. Recunosc, sunt nepricepută în ale cafelei, „domeniul” meu este reprezentat de ceaiuri. În orice caz, pe mine m-a impresionat atât varietatea cafelei, cât şi a modului în care poate fi preparată. Adică nu te duci să ceri pur şi simplu un cappuccino, de exemplu. Poţi cere cappuccino dintr-o anumită cafea. La fel, şi pentru celelalte produse, gen espresso, frappe, latte etc. Gusturile diferă, sunt anumite cafele mai potrivite pentru un anumit tip de preparare. Complicat pentru neştiutori, dar îmi imaginez că este foarte satisfăcător pentru cafegii.

Oricum, dacă nu vă pricepeţi, solicitaţi asistenţa personalului, vă vor ajuta cu drag.

În rest, au şi ceaiuri, răcoritoare, limonade (cea cu tarhon este foarte originală şi gustoasă, nu am mai întâlnit în altă parte) şi, dacă-mi amintesc bine, şi băuturi alcoolice, de tip cocktail, tării, vin şi altele. Recunosc, nu prea am obiceiul să mă uit la astea. O să fiu mai atentă, de acum înainte, ca să vă pot oferi informaţii.

Preţurile sunt foarte accesibile, pornesc de la 5-6 lei pentru diferitele cafele şi răcoritoare, ceea ce mi se pare potrivit, pentru orice buzunar.

Vă recomand să le urmăriţi pagina de Facebook, mai organizează şi diferite evenimente, foarte interesante, la care puteţi participa. De asemenea, au un TUR VIRTUAL bine pus la punct, vă puteţi face o idee foarte clară despre cum arată.

Încercaţi, este un altfel de loc, pentru cei care apreciază non-mainstream-ul :)

Annie

***Fotografiile sunt preluate de pe pagina de Facebook Arabica The coffee shop Constanţa.***


Iată că am revenit cu anunţuri „calde” din viaţa Constanţei.

Am aflat azi de sus-numitul eveniment şi mi se pare o idee şi o iniţiativă superbă. Chiar mă bucur că se întâmplă şi în Constanţa aşa ceva şi abia aştept să particip.

Pe scurt, datele tehnice: duminică, 16 octombrie, ora 16:00, la Liceul Teoretic „Decebal”, are loc un schimb de Carte Ortodoxă, unde putem împărtăşi impresii despre ultimele cărţi de acest fel citite sau putem, pur şi simplu, să participăm la discuţii cu ceilalţi participanţi şi cu invitaţii speciali ai evenimentului.

Iniţiativa aparţine Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi Orthograffiti şi se desfăşoară în mai multe oraşe (puteţi găsi detalii pe site-ul lor, pe blog sau pe pagina lor de Facebook).

Ştiţi bine părerea mea despre religie, credinţă, spiritualitate şi importanţa lor în viaţa mea şi a unora dintre voi. Din acest motiv, sper să fiţi alături de mine la eveniment (doritorii din Constanţa) sau să mergeţi fiecare în oraşul său. Cred că o astfel de experienţă este necesară măcar din când în când.

Annie vă „dă întâlnire” duminică la acest eveniment!

PS: când va exista o filială a acestei asociaţii şi în Constanţa, în mod sigur o să mă înscriu ca voluntară acolo :D

 

Sursa pozei


Din categoria „I love eco-stuff”, vă dau mai departe mesajul de mai jos, tot al Organizaţiei Neguvernamentale Ecologiste Mare Nostrum din Constanţa. Cine ştie, poate ne vedem acolo :)

Sursa textului este blog-ul voluntarilor Mare Nostrum, iar pozele aparţin ONG Mare Nostrum.

Annie vă doreşte să fiţi cât de eco vreţi voi să fiţi!

*************************************************

Îţi doreşti să faci ceva pentru comunitatea în care trăieşti? Vrei să îţi faci prieteni noi şi să ai parte de o experienţă interesantă? Şi în această vară, Ong Mare Nostrum spune PREZENT cu proiectul “Litoral curat”! Căutam oameni implicaţi, entuziaşti şi responsabili care să ne ajute să răspândim conceptul de colectare selectivă a deşeurilor în rândul tuturor şi, în special, în rândul turiştilor care au decis să-şi petreacă vacanţa la litoralul românesc. Îţi oferim, în schimb, ocazia unei experienţe frumoase din care vei învăţa multe lucruri noi şi vei cunoaşte oameni care, la fel ca tine, au ales să dăruiască puţin timp şi energie pentru menţinerea unui litoral curat.
Tot ce trebuie să faci este să ne contactezi la adresa de e–mail event@marenostrum.ro. Vei beneficia, în prealabil, de instruire, urmând ca, ulterior, să petreci câteva ore alături de echipa ta pe una din cele două plaje pe care se desfăşoară campania. Vei putea să interacţionezi cu oamenii şi să le vorbeşti despre cât de important este să colecteze responsabil şi să păstreze apa şi plaja curate. Dacă ai îndoieli, află că oamenii sunt receptivi şi deschişi atunci când sunt abordaţi cu entuziasm. De altfel, vei avea ocazia să răsplăteşti turiştii responsabili cu premii speciale prin intermediul unei tombole care va avea loc în fiecare zi, după orele 17.00.
Nici implicarea ta nu va trece neobservată. Vei primi din partea noastră diplome şi scrisori de recomandare, dar şi un premiu surpriză. Dacă toate astea îţi sună bine, te aşteptăm să intri în echipa noastră!
Ce trebuie să ştii?
 te poţi implica în campanie până la sfârşitul lunii august;
 avem nevoie de ajutorul tău miercuri şi joi în intervalul 14.00 – 18.00 si de vineri până duminică în intervalul 10.00 – 18.00.
Şi nu-ţi face griji! Vei informa în ture de doar 4 ore.

Andreea Barangha,
Intern PR


Vineri seară am fost la concert Ducu Bertzi, acompaniat de super-talentatul Mihai Neniţă, la Bibi Bistro, în Vama Veche. Concertul a fost absolut superb, iar cei doi artişti au fost, ca de obicei, la înălţimea aşteptărilor publicului.

Ducu Bertzi ne-a cântat melodiile lui celebre, pe care le aşteptam cu mult entuziasm, dar ne-a cântat şi două melodii noi, „proaspăt” înregistrate anul acesta, care (sper eu) o să apară cât mai repede pe un album nou :) Melodia „Visul” poate fi ascultată pe site-ul lui oficial: www.ducubertzi.ro. Ne-a invitat să îl revedem în Vama Veche peste 2 săptămâni la Folk You (abia aştept! :x) şi peste alte 2 săptămâni la un alt concert, tot pe acolo…încă nu ştiu unde, dar, cum aflu ceva, vă anunţ.

De asemenea, Mihai Neniţă a fost absolut uimitor. L-a acompaniat pe Ducu Bertzi la toate melodiile, dar a avut şi 3 solo-uri…este uimitor ce poate face o vioară „modernă”. Şi, pentru că îmi este greu să explic muzica lui în cuvinte, vă las să vedeţi aici cam despre ce este vorba şi cam cât de talentat poate fi acest artist.

În rest, ce să zic?

Organizarea a fost foarte bună. Mă bucur că nu am fost în unul din acele locuri în care sunt 300 de oameni la concert, deşi capacitatea locului e doar de 100…oamenii au rezervat fix câte locuri aveau, astfel încât să stai ca omul jos şi să te bucuri de muzică. Locul e foarte drăguţ, recunosc că nu am mai fost până acum acolo (preferam Frontiera sau Papa la Şoni). Angajaţii sunt super-amabili, servirea eficientă, chestii care au contribuit la o seară chiar reuşită.

Acum, Annie aşteaptă cu nerăbdare Folk You!


Ieri (26 iunie) s-a întâmplat a şasea (dacă nu mă înşel) ediţie a evenimentului „Schimb de cărţi”, din Constanţa.

Este un eveniment care mie îmi place mult, mai ales ca idee. Chiar dacă ea a pornit de la Bucureşti şi nu suntem noi iniţiatorii, asta contează mai puţin. Din contră, însuşi faptul că există un eveniment desfăşurat în mai multe oraşe din ţară, care îşi propune să strângă la un loc oameni cât mai diverşi care să discute despre un subiect comun (CĂRŢILE), mie mi se pare excepţional. Eu iubesc cărţile, citesc cât pot de mult şi încerc mereu să descopăr autori şi stiluri noi, aşa că „Schimb de cărţi” a venit mănuşă.

Îmi place să mă întâlnesc cu oameni pe care îi ştiu sau nu, într-un cadru informal, dar mereu plăcut, pentru a face schimb de cărţi, dar şi de idei, informaţii, impresii cu privire la orice ne-ar putea veni în minte legat de acest subiect. Este un sentiment absolut remarcabil, iar procesul în sine îmi menţine creierul activ şi „dătător” de idei.

De asemenea, faptul că pot împrumuta cărţi pe care uneori nu le găsesc la bibliotecă sau nu am bani să le cumpar, este un mare avantaj, de care profit la maxim şi împrumut câte cărţi pot, spre exasperarea prietenilor, care îmi spun mereu că nu voi avea timp să le citesc pe toate (şi uneori au dreptate…dar încercarea moarte n-are).

Şi chiar dacă unele cărţi se găsesc la bibliotecă sau nu sunt scumpe, cred că e foarte simplu faptul că vezi cartea pe masă în faţa ta şi te gândeşti că poate nici nu te-ai fi uitat la cartea aceea în alt context…dar aşa, e acolo, e la dispoziţia ta, nu trebuie să o cumperi, poţi şi să ceri impresii de la persoana care a adus-o şi poţi descoperi lucruri noi. Aşa am „pus mâna” pe nişte cărţi foarte bune, pe care poate le-aş fi trecut cu vederea, pentru simplul fapt că mă gaâdeam că nu sunt stilul meu sau că nu aş vrea să dau banii pe ceva care nu îmi place.

Iar oamenii care vin la acest eveniment sunt deosebiţi prin faptul că toţi au statutul de „iubitori ai cărţilor”…şi atât…acolo nimeni nu este student, frate, vânzător sau funcţionar…lucru care face schimbul de idei să se desfăşoare „fără emfază”, cum bine a observat o bună prietenă de-a mea.

Aşadar, în condiţiile în care 90% din timpul meu se împarte între muncă, muncă (da, de două ori :D) şi cursuri de formare, este revigorant să am timp pentru o pasiune mai veche, dar care mereu se actualizează şi revitalizează în mine – cititul.

Într-adevăr, acest eveniment m-a cucerit de la început (nu am ratat nicio întâlnire până în acest moment) şi bineînţeles că sunt lucruri care pot fi îmbunătăţite, dar este foarte bine că îl avem şi se întâmplă.

Sper ca tot mai mulţi oameni din oraş să vină la acest eveniment. Eu cred că merită şi aduce mari satisfacţii minţilor noastre asaltate de proasta calitate, care a devenit o stare generală.

Este un mod de evadare în fiecare lună, pentru lumea aglomerată a lui Annie şi a celorlalţi…


Aşa sunt eu :)

Abonează-te la blog prin e-mail.

Alătură-te altor 38 de urmăritori

Cele mai pufoase fulare!

Câţi au dat click până acum? (din 24.06.2011)

  • 37,605 omuleţi


Înscris pe:

Recomand

Jovis Homemade Beauty