Annie redescoperă "oraşul de la malul mării"

Posts Tagged ‘Zoia Alecu


La noi, la Constănţica, plouă torenţial de vreo 2 ore. E ploaie din aia care te face fleaşcă din cap până în picioare în 30 de secunde. Vă spun sigur, că doar eram afară când a început. De la staţie până acasă, mi-am udat hainele aproape complet, ca să nu mai menţionez că am intrat în băltoace până la glezne şi adidaşii mei conţin o găleată de apă acum :))

Sursa pozei

Partea bună este că am motive să stau în casă şi să lenevesc în pat. Desigur, este şi o vreme minunată pentru gătit. Aş numai în bucătărie, vă jur. Mi-am făcut o omletă delicioasă, admirând ploaia care cădea aşa de aproape de mine (bucătăria mea e, de fapt, în balcon, aşa că am privelişte când gătesc).

Ah, ce vreme!…bună de gătit, lenevit şi…iubit, normal :P Deci profitaţi de statul în casă cât puteţi de mult, că deja dă semne de înseninare.

Annie vă doreşte vreme ploioasă plăcută :D

PS: o melodie genială care se potriveşte cu ploaia noastră…versurile aparţin superbei Zoia Alecu

 

Anunțuri

Am aşa un chef să mă urc într-un tren şi să străbat toată Europa, ceva de neimaginat!

Ador mersul trenului, zgomotul roţilor pe şine, legănatul acela genial ♥

Aş petrece în tren zile întregi, aş citi continuu şi aş admira peisajul, gările şi oamenii, aş sta cu ochii pe geam, aiurea, cu gândurile lăsate în urmă, pe şine…aş fugi măcar o săptămână şi m-aş plimba numai cu trenul…

Până atunci, mă consolez cu minunata Zoia şi al său „Încă un tren”.

Annie vă doreşte audiţie plăcută!

 

 


…am rămas profund emoţionată şi cu un gust amărui, în acelaşi timp.

Desigur, a fost impresionant să îi văd din nou pe artiştii mei preferaţti, folkişti adevăraţi, care te mişcă, efectiv, la fiecare apariţie pe scenă, dar şi folkişti debutanţi, foarte talentaţi.

Gustul amărui, însă, se datorează organizării deficitare, atât din cauza faptului că există nume care nu au nicio legătură cu folkul la un festival de folk, cât şi pentru faptul că, pentru prima oară, nu li s-a permis folkiştilor să aibă bis-uri…mai mult decât atât, imediat ce ieşeau de pe scenă, organizatorii tăiau scurt oportunitatea publicului de a aclama, măcar, folkistul ce şi-a oferit muzica şi sufletul pe scenă, dând muzica la maxim, astfel încât publicul să nu se mai audă. Cred că acest lucru a fost neprofesionist şi, până la urmă, foarte urât…aceşti oameni fac eforturi să ajungă la Folk You, să îl omagieze pe Moţu Pittiş, dar şi pe alţi artişti care ne-au părăsit prea devreme, îşi dezvăluie sufletul şi trăirile pe scenă, au o conexiune absolut deosebită cu publicul…iar organizatorii le taie dreptul lor de a fi aclamaţi de public şi de a li se cere bis-uri, în semn de apreciere a muncii lor.

Asta m-a scandalizat, poate, mai mult decât faptul că o să cânte Puya la Folk You. Acest om îmi este absolut indiferent, nu sunt nici pro, nici contra Puya, nu ascult, dar nici nu mă incomodează…pe scurt, nu am nimic cu el şi nici el cu mine. Trebuie, totuşi, să recunosc că am fost scârbită de atitudinea organizatorilor şi de ideea „senzaţională” de a include hip-hop la acest festival.

Am înţeles ideea cu rock-ul…e ok, sunt genuri înrudite, cei mai mulţi folkişti ascultă şi rock, deci nu m-a deranjat atât de tare, deşi festivalul se numeşte „FOLK You”, cu accent pe „folk”. Dar hip-hop?? Ce treabă are? Unde mai e spiritul folkist, spiritul acela în onoarea căruia Moţu Pittiş a creat acest festival, care e un soi de manifest, până la urmă…un manifest al libertăţii, al iubirii pentru muzica bună, mare, plajă şi viaţă?

Mulţi iubitori ai folkului au spus că Moţu Pittiş se răsuceşte în mormânt văzând în ce s-a transformat ideea lui senzaţională…şi cred că aşa e.

Nu am nimic cu alte genuri de muzică, atâta timp cât sunt de calitate…nu mă incomodează decât în condiţiile în care la un festival folk se amestecă borcanele şi iese un terci de neimaginat.

Dar, pentru a reveni la părţile mai bune ale festivalului, trebuie să spun că a început foarte bine. Aseară au cântat artişti foarte talentaţi. Pe unii îi iubesc şi m-am dus special pentru ei, pe unii nu îi ştiam, dar i-am apreciat pentru muzica lor, pe care am descoperit-o cu această ocazie.

S-a început cu Strada Mare, despre care nu ştiam mare lucru (şi încă nu ştiu, drept să spun), dar care au cântat foarte bine şi chiar mi-au plăcut. A fost un început foarte bun pentru prima seară de festival.

A urmat o folkistă debutantă la acest festival, dar extrem de talentată, Claudia Ciobanu (şi aveţi un link către blog-ul ei). Are o voce foarte frumoasă, muzică şi versuri foarte bune şi o prezenţă deosebită pe scenă. Mi-a plăcut foarte mult, am văzut în ea spiritul acela tânăr al folkistului care crede că muzica folk trebuie şi va fi dusă mai departe.

Despre Jonathan David nu ştiu mare lucru, nu cântă folk, nu m-a impresionat în mod deosebit. A făcut vreo 2 cover-uri şi a cântat şi vreo 2 piese proprii. Nu sunt fană al genului său, dar e un tip talentat, care cred că a plăcut multora din cei prezenţi.

Şi, în sfârşit, atmosfera a devenit cu adevărat emoţionantă când, pentru a anunţa intrarea în scenă a Magdei Puşkas, a fost pusă o melodie a mult-regretatei Tatiana Stepa („Rugă la Marea Neagră” ). Magda a fost superbă, ca întotdeauna…o prezenţă de excepţie, o voce minunată, cu adevărat, a muzicii folk. Acompaniată de Vali Moldovan, a cântat piese celebre, care au mişcat publicul…a fost un moment de nedescris în cuvinte (oricât de „clişeistic” ar părea), pe care l-am apreciat şi l-am simţit foarte puternic.

Iar momentul meu preferat a fost, fără îndoială, reprezentat de apariţia pe scenă a folkistei sufletului meu, Zoia Alecu. Are cea mai frumoasă şi mai puternică voce pe care am auzit-o vreodată, o voce care poate fi extrem de sensibilă şi cutremurătoare în acelaşi timp. De fiecare dată când cântă Zoia, nu mă mişc din loc şi nu pot face altceva decât să privesc, să ascult, să simt şi să fredonez versurile melodiilor mele de suflet. Bineînţeles, nu putea încheia mini-recitalul (ţinând cont de faptul că nu au lăsat-o să aibă un bis…doar Magda a scăpat, ca prin urechile acului, cu un scurt bis) decât prin a ne cânta „Frică mi-e că mor ca mâine”, a Mariei Tănase. Doar Zoia o poate egala (chiar depăşi, în concepţia mea proprie şi personală) pe Maria Tănase.  Bravo, Zoia!

A urmat Basorelief, un gen de muzică ce nu mă încântă prea tare, nu au cam avut ce să caute la Folk You, după părerea mea, şi au avut un recital prea lung, comparativ cu Magda şi Zoia, care ar fi meritat mai mult timp pe scenă, întrucât publicul chiar le iubeşte şi le-a aplaudat minute în şir.

Adrian Sărmăşan a cântat foarte frumos, acompaniat de Laci Kovacs, Jimi Laco, dar şi Zoia Alecu. Are melodii foarte reuşite, o voce foarte bună şi o prezenţă scenică destul de puternică. Pe scurt, a avut un recital frumos, de calitate şi care a impresionat prin talentul său.

Despre Tudor Gheorghe cred că nu trebuie să spun mare lucru. Este foarte cunoscut, foarte talentat, sunt unele melodii care îmi plac, deşi nu sunt o fană foarte mare a genului pe care îl promovează. Dar trebuie să recunosc talentul acolo unde există, iar acest om chiar îl are. Jos pălăria în faţa lui!

Mircea Vintilă este unul dintre preferaţii mei. Îl ador, efectiv. Are o voce senzaţională, foarte caldă şi pătrunzătoare, nişte melodii superbe…ce mai, e un artist desăvârşit! Desigur, nu a fost lăsat nici el să aibă un bis, deşi publicul ar fi dorit asta. Dar prestaţia lui şi a trupei Brambura a fost excepţională şi chiar m-am bucurat că fost printre numele care au deschis Folk You 2011.

Nu l-am înţeles (şi nici nu am încercat, sincer, deoarece am plecat după prima melodie) pe Florin Chilian. Nu îl ascult, dar nici nu îmi displace. Mi se pare un tip talentat, nu mă incomodează, în general, îmi este neutru. Dar aseară nu am înţeles ce a dorit să realizeze. A tot zis că are chef de ceartă şi provoca publicul să îl huiduiască (a întrebat, chiar, dacă nu avem nişte ouă, roşii, că el are chef de ceartă). A invocat numele lui Moţu Pittiş, nu ştiu cu care scop, pentru că nu a reuşit decât să scandalizeze publicul prezent…în fine, nu am înţeles ce vroia, dacă a venit să cânte sau să se dea în spectacol. Mi s-a părut de prost-gust ce încerca el să facă acolo, orice ar fi fost acea manifestare, aşa că am plecat liniştiţi după prima lui melodie.

Nu am prins Zdob şi Zdub, dar sunt sigură că au avut un recital bun, deoarece sunt foarte talentaţi şi, în general, am văzut că ştiu să facă atmosfera.

Ok, m-am întins fooooarte mult, dar Folk You merită. Sunt multe de zis despre acest festival, aşa că mi-am alocat tot spaţiul necesar.

Acum Annie se pregăteşte pentru a doua seară de folk, care se anunţă a fi extrem de reuşită, dacă ne luăm după numele prezente pe afiş.


Aşa sunt eu :)

Abonează-te la blog prin e-mail.

Alătură-te altor 38 de urmăritori

Cele mai pufoase fulare!

Câţi au dat click până acum? (din 24.06.2011)

  • 37,912 omuleţi


Înscris pe:

Recomand

Jovis Homemade Beauty