Impresii despre „Hotel Transylvania”


Aseară am văzut „Hotel Transylvania”, care doar ce s-a lansat în cinema pe 19 octombrie.

Sursa pozei

O să încep cu ce mi-a plăcut mai puţin, pentru că este doar un element şi termin mai repede.

Lipsa de poveste. Adică da, tema cu hotelul pentru monştri este foarte mişto, dar după ce omul ajunge în hotel, cam asta e. Se chinuie să îl scoată de acolo, desigur se îndrăgosteşte, este izgonit, după care adus înapoi şi bun prieten cu lumea „monstruoasă”. Şiii…atât. Chestie care era previzibilă din trailer, sincer. Mă aşteptam la o altă intrigă şi un alt punct culminant, puţin mai elaborate. Povestea este liniară şi cam banală.

În fine, filmul este salvat şi merită văzut datorită realizării.

Animaţia nici nu este nevoie să mai spun că este senzaţională, asta se vede din trailer. Toate personajele au unicitatea lor, chestii specifice, scoase bine în evidenţă. Sunt nişte monştri care arată simpatic, pe scurt. Chiar şi Omul Invizibil, care are doar ochelari. Dar tocmai astfel de detalii dau contur personajelor.

Contextul este bine gândit (adică hotelul de monştri) şi chiar este creat ca o lume aparte, cu o întreagă poveste în spate. Sunt facilităţi şi specificităţi pentru monştri, probleme de zi cu zi (gen Bigfoot care înfundă toaleta din motive de…dimensiune :), puii de vârcolac hiperactivi care fac mizerie peste tot, vrăjitoarele care sunt menajere şi îşi folosesc puterile pentru a curăţa rapid, capetele de mort puse la uşi pe post de „Do not disturb” şi altele).

Filmul chiar este realizat ca din perspectiva monştrilor. Este exploatată teama de oameni (care omoară monştri şi se ascund sub patul lor :D), clişeele despre vampiri, Frankenstein, vârcolaci, zombie, mumii, dar şi simţul umorului „monstruos”.

Astfel de detalii sunt delicioase şi dau o anumită coerenţă filmului. Aşa că, şi în lipsa unei poveşti mai consistente, filmul tot reuşeşte să stârnească râsete puternice de la copiii din sală, dar şi chicoteli de la adulţi.

Per total, merită văzut, zic eu. Poate nu neapărat în cinema, mai ales că nu are cine ştie ce efecte 3D, dar merită „închiriat din magazinul de filme şi jocuri”, cum zice prietenul Alex de la Creative Monkeyz. Dar nici banii pe biletul de cinema nu sunt o risipă.

Annie vă doreşte vizionare plăcută şi aşteaptă impresii!

PS: în Constanţa, poate fi vizionat şi la Cityplex Tomis Mall, dar şi în Cinema City din Maritimo (click pentru program).

PSS: şi trailer-ul oficial, aşa ca de final :D

Reclame

Festivalul Internaţional al Muzicii şi Dansului – Ediţia XXXVIII


La neaoşul Teatru Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” Constanţa, se desfăşoară Festivalul mai sus-menţionat. Şi în acest an, conducerea teatrului ne răsfaţă cu spectacole noi, nume foarte apreciate din domeniu şi, să nu uităm, profesionism şi pasiune.

Festivalul reuneşte spectacole dragi spectatorilor „casei”, dar şi câteva noutăţi şi premiere.

Ca să intrăm în subiect, programul pe scurt şi câteva cuvinte despre fiecare spectacol.

1. Concertul vocal-simfonic „Stabat Mater”, de Gioachino Rossini
Acesta a deschis Festivalul şi a avut loc pe 14 octombrie. Ne-a încântat cu solişti din Bucureşti şi Serbia, dar şi cu un minunat dirijor de la Cluj, Cristian SANDU.
Fotografii puteţi găsi pe Facebook, AICI.

2. Opera „Aida”, de Giuseppe Verdi – sâmbătă, 20 octombrie 2012, ora 19:00
Distribuţia este, cu siguranţă, cea care o să vă convingă să revedeţi acest spectacol:
Aida – Carmen GURBAN, Cluj
Radames – Daniel MAGDAL, Germania
Amneris – Liliana NECIU, Cluj
Amonasro – Ionuţ PACU, Bucureşti
Ramphis – Horia SANDU, Bucureşti
Regele Egiptului – Cătălin ŢOROPOC
Marea preoteasă – Elena ROTARI
Dirijor – Tiberiu SOARE, Bucureşti
Vizionare plăcută!

3. Baletul „Cenuşăreasa”, Serghei Prokofiev, Jules Massenet – duminică, 21 octombrie 2012, ora 19:00
Noua coregrafie a acestui spectacol aduce un plus de vitalitate şi prospeţime poveştii clasice a Cenuşăresei. Premiera s-a „jucat” cu sala plină şi a fost aplaudată îndelung la final.
Regia şi coregrafia aparţin binecunoscutului Horaţiu CHERECHEŞ, iar soliştii noştri fac o treabă minunată pe scenă. Vorbim aici despre Amalia MÎNDRUŢIU (Cenuşăreasa), Sergiu DAN (Prinţul), Eliza MAXIM (Zâna), Mihai PÂSLARU (Mama vitregă), Laima COSTA şi Delia LUCA (Surorile vitrege), plus mulţi alţii.
Este un spectacol ce merită (re)văzut de fiecare dată, cu aceeaşi plăcere.

4. Musical-ul „Coana Chiriţa”, muzica de Alexandru Flechtenmacher – miercuri, 24 octombrie 2012, ora 19:00 – cu participarea extraordinară a actriţei STELA POPESCU
Personajul „Coana Chiriţa” este deja foarte cunoscut, fiind un personaj extrem de savuros şi pe gustul publicului larg. Bazat pe „Chiriţa în provincie”, a lui Alecsandri, spectacolul ne-o aduce pe mult apreciata Stela POPESCU, dar şi multe alte nume de interes, cum ar fi: Vicenţiu ŢĂRANU, Valentin RACOVEANU, Daniel FILIPESCU, Ioana DAMIAN, Valentino TIRON, Raluca OPREA, Andrei LAZĂR şi Levente AMBRUS.  Regia îi aparţine lui Cristian MIHĂILESCU.

5. Opereta „Liliacul”, de Johan Strauss-fiul – sâmbătă, 27 octombrie 2012, ora 19:00
Chiar dacă aţi mai văzut acest spectacol în Constanţa, de data aceasta el este susţinut „în deplasare” de către Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti. Asta înseamnă că ne vom întâlni şi cu nume noi, dar şi cu artişti care au mai colaborat cu teatrul nostru, cum ar fi dirijorul Lucian VLĂDESCU şi basul Mihnea LAMATIC, în rolul lui Frank. Din distribuţie mai fac parte: Tina MUNTEANU (Rosalinde), Alexandru AGARICI (Eisenstein), Cătălin PETRESCU (Falke), Irina BAIANŢ (Adele), Ernest FASEKAS (Prinţul Orlofsky) ş.a.
„Liliacul” este foarte dinamic, amuzant, cu răsturnări de situaţie şi personaje absolut delicioase. Este unul dintre preferatele mele şi îl recomand tuturor cu mare căldură.

6. Opera „My Fair Lady”, Frederick Loewe – duminică, 28 octombrie 2012, ora 19:00
O nouă premieră pe care TNOB „Oleg Danovski” o pregăteşte cu drag şi mult efort de ceva timp. S-a lucrat îndelung şi sunt sigură că toată munca artiştilor va fi încununată de un spectacol impecabil.
Distribuţia este mult prea frumoasă ca să nu o menţionez în întregimea ei. Sunt artiştii noştri, cum îi place să îi numesc pe cei ce lucrează permanent la „Danovski”, dar şi alţi colaboratori pe care i-am mai ascultat de-a lungul timpului: Lucia MIHALACHE (Eliza), Liviu MANOLACHE (Henry Higgins), Lică GHERGHILESCU (Pickering), Mihnea LAMATIC (Alfred Doolittle), Gladiola NIŢULESCU (D-na Higgins), Gabriela DOBRE (D-na Pierce), Bogdan SANDU (Freddy), Carmen CLENCIU (D-na Einsford-Hill), Constantin BOTEZATU (D-nul Einsford-Hill), Daiana GAVRILESCU (D-na Hopkins), Laurenţiu SEVERIN (Cârciumarul), Adrian BĂDILĂ (Harry), Octavian MINEA (Jamie), Silvia SIMIONESCU (Florăreasa), Bogdan OCHEŞEL (Gonzales), Marian IERIMIA (Poliţistul), Robert SAFTA (Charles), Anişoara BOTEZATU (Regina), Iulian BRATU (Majordomul), Ovidiu LINTZMAIER (Prinţul Lothar), Veronica COMAN – Luminiţa CRISTEA – Raluca DARABAN – Maria ŢOROPOC (Servante), Mihai DINU – Ştefan LEPĂDATU (Valeţi).

7. Musical-ul pentru copii „Micuţa Dorothy” – miercuri, 30 octombrie, ora 11:00
Îndrăgita Dorothy străbate drumul de cărămizi galbene în paşi de dans şi pe note muzicale, împreună cu năzdrăvanii ei prieteni. Un spectacol ideal pentru copii şi copiii din noi, plin de râsete, giumbuşlucuri şi complicităţi ştrengăreşti între personaje.
Cei care dau viaţă personajelor: Bogdan OCHEŞEL, Roxana BAGEAC, Smaranda DRĂGHICI, Garofiţa GÂDEI, Gabriela DOBRE, Raluca DARABAN, Maria ŢOROPOC, Silvia SIMIONESCU, Carmen CLENCIU, Mihaela IONESCU, Daian GAVRILESCU, Adrian BĂDILĂ, Bogdan SANDU şi Laurenţiu SEVERIN.

8. Opera „Bărbierul din Sevilla”, de Gioachino Rossini – vineri, 2 noiembrie 2012, ora 19:00
Un spectacol ce nu necesită alte prezentări, o poveste care a circulat în toată lumea şi a fost cântată pe toate marile scene. Sub bagheta dirijorului Gheorghe STANCIU, ne vor încânta din nou: Mădălina SANDU, Ştefan IGNAT, Florin ORMENIŞAN, Ştefan SCHULLER, Gabriela DOBRE, Constantin ACSINTE, Bogdan OCHEŞEL.

9. Opera în recital – sâmbătă, 3 noiembrie 2012, ora 19:00
Un spectacol „mozaic”, ce se compune din arii ale marilor compozitori Wolfgang Amadeus MOZART, Gioachino ROSSINI, Giuseppe VERDI, Giaccomo PUCCINI, Piotr Ilici CEAIKOVSKI, Pietro MASCAGNI şi Manuel DE FALLA.
Soliştii vin tocmai din Braşov, spre încântarea noastră: Anda POP, Asineta RĂDUCAN, Adrian MĂRCAN, Liviu IFTENE, iar la pian Ovidiu MEZEI.

10. Opera „Carmen”, de Georges Bizet – duminică, 4 noiembrie 2012, ora 19:00
Povestea pasionalei Carmen vine iar pe scena constănţeană, într-o distribuţie ce îmbină artiştii locali cu cei naţionali şi internaţionali. Astfel, sub bagheta dirijorului Radu CIOREI, îi vom asculta pe: Hermine MAY (Carmen), Răzvan SĂRARU (Don Jose), Stefan POPOV (Escamillo), Elena ROTARI (Micaela), Doru IFTENE (Dancairo), Bogdan SANDU (Remendado), Mihaela IONESCU (Frasquita), Magda MARCU (Mercedes), Laurenţiu SEVERIN (Zuniga), Marius EFTIMIE (Morales).

11. Poemul vocal-coregrafic „L’Heures D’Or de Paris” – sâmbătă, 10 noiembrie 2012, ora 19:00
O altă premieră unică în oraşul nostru, ne este adusă în regia, coregrafia şi scenografia talentatului Horaţiu CHERECHEŞ. Vocile artiştilor Bianca IONESCU, Daniela VLĂDESCU şi Marius EFTIMIE, se vor îmbina cu dansul soliştilor de balet Amalia MÎNDRUŢIU, Eliza MAXIM, Rie AYOAGI, Delia LUCA, Kanoko SUZUKI, Laima COSTA, Horaţiu CHERECHEŞ, Adrian MIHAIU, Sergiu DAN, Mihai PÂSLARU, Sorin GÂLCĂ, Cosmin Bogdan ADRIAN.

12. Gală extraordinară de operă – duminică, 11 noiembrie 2012, ora 19:00
În încheierea Festivalului, într-o gală de operă dirijată de Adrian MORAR, reascultăm nume sonore din ţară şi din afară: Dragana RADAKOVIC, Arlinda MORAVA, Laura DUMITRU, Elena ROTARI, Marius MANEA, Alfredo PASCU, Ştefan IGNAT.

Acum ne mai rămâne doar să ne achiziţionăm biletele, să ne ocupăm locurile în sală şi să ne lăsăm prinşi de magia sunetelor, mişcărilor şi culorilor de pe scenă.

Annie

Stradivarius la Constanţa!


Da, vine! Mâine! Alexandru Tomescu şi al său (a sa, mai degrabă) Stradivarius. Şi da, sunt fericita posesoare a unui bilet!!!

Este un spectacol unic, cu siguranţă. Nici nu ştiu de unde aş putea să încep să descriu percepţia mea despre acest recital. Ştiu că ar fi mai bine să văd mai întâi spectacolul şi apoi să mă extaziez…dar cred că este deja prea lăudat şi apreciat ca să nu-mi permit un dram de entuziasm de acum.

Sursa pozei

Numai gândul că pe scenă, în faţa mea, va fi unul dintre violoniştii cei mai apreciaţi din ţară (dacă nu chiar cel mai apreciat), cu o vioară care este, practic, o legendă vie, îmi dă fiori.

Trebuie şi va fi minunat. Ştiu sigur. Nu vreau şi nu am să fiu dezamăgită. Vorbim despre o vioară Stradivarius, totuşi! Şi despre un om genial, care cântă divin.

Asta e. Ne mai despart doar 21 ore.

Annie este mult prea entuziasmată!!! (şi nu ştie cum va reuşi să adoarmă :D)

PS: descrierea recitalului este pe site-ul Casei de Cultură Constanţa. Şi mai sunt bilete (şi la 50, şi la 30 RON), cred că pot fi cumpărate chiar şi înainte de spectacol.

Luna celor MAI frumoase spectacole la TNOB „Oleg Danovski”


Vă prezint programul lunii MAI la mult-iubitul nostru teatru. La fiecare spectacol aveţi şi link-ul articolului scris de mine. Voi adăuga, pe măsură ce trece luna, link-urile pentru restul reprezentaţiilor.

Annie vă doreşte audiţii şi vizionări plăcute!

9 mai, ora 19:00
Seară camerală – Cvartetul „Ovidius”

10 mai, ora 19:00
„MARUSSIA – Din sufletul Rusiei”

12 mai, ora 19:00
Balet „AGON”

13 mai, ora 19:00
Opera „Boema”, G. Puccini

16 mai, ora 19:00
Seară camerală – „Bijuterii muzicale”

17 mai, ora 19:00
Opera „Mam’zelle Nitouche”, F. Herve (articol despre prima reprezentaţie)

19 mai, ora 19:00
Opera „Elixirul dragostei”, G. Donizetti

20 mai, ora 19:00
Gală de balet

25 mai, ora 19:00
Concert simfonic – „Uverturi celebre”

27 mai, ora 19:00
Opera „Ottelo”, G. Verdi

PS: pentru detalii despre solişti, dirijori şi altele, puteţi să vă alăturaţi grupului de Facebook sau puteţi da like paginii oficiale

Seară camerală pentru o săptămână mai relaxată


Ce este o seară cu muzică de cameră? O seară în care ne relaxăm pe ritmuri muzicale delicate şi bine alese.

Din nou, echipa TNOB „Oleg Danovski” s-a gândit la noi, oferindu-ne în mijlocul unei săptămâni agitate un moment de respiro. Cred că este suficient să menţionez compozitorii aleşi pentru a vă convinge de calitatea recitalului: Bach, Stamitz, Mozart şi Haydn.

Desigur, minunatul cvartet „Ovidius” care ne va încânta aduce un plus de noutate şi de prospeţime serii, prin alăturarea unui flaut ansamblului de coarde, lucru care conferă o altfel de sonoritate cvartetului. Astfel, avem următoarea componenţă: GABRIEL MARIN (flaut), MARIA BOTEANU (vioară), ADELINE PENESCU (violă) şi FLORICA COSTINEL (violoncel).

Sunt sigură că un astfel de recital nu poate trece neobservat. Trebuie să cunoaşteţi măcar „Badinerie” a lui Bach, este atât de răspândită încât toţi o ştim, dar rareori ne amintim de unde vine (aveţi şi link-ul mai jos, ca să vă convingeţi).

Seara camerală are loc în Foayerul teatrului miercuri, 9 mai, începând cu ora 19:00. Biletele puse în vânzare sunt de 10 şi 15 RON, o sumă modestă pentru a ne cufunda în această muzică minunată şi pentru a uita de grijile cotidiene.

Annie vă lasă să ascultaţi compoziţiile unice ale lui Bach şi vă doreşte o seară minunată!

PS: urmează mâine să primiţi programul complet de la TNOB pe luna mai, staţi pe aproape.

Spectacol unic în Constanţa – „MARUSSIA – Din sufletul Rusiei”


Cine nu a auzit celebra „Kalinka”? Cine nu ştie povestea soldaţilor care şi-au lăsat acasă iubita („Katiuşa”) ca să plece la război şi au compus această melodie? Cine nu cunoaşte stilul rusesc, ce îţi ajunge la suflet de la primele acorduri?

Avem ocazia să ne delectăm cu aceste melodii celebre ruseşti, dar şi cu multe altele, la fel de cunoscute şi pline de emoţie, şi în orăşelul nostru de la malul mării. Într-o iniţiativă originală, echipa TNOB „Oleg Danovski” ne aduce, pentru a doua oară, acest spectacol dinamic, sensibil şi plin de pasiune.

L-am urmărit prima oară ţinându-mi respiraţia, ca să nu cumva să pierd vreo notă, vreun sunet, vreo mişcare. Sunt sigură că îl voi urmări şi a doua oară la fel de emoţionată.

Este un spectacol grandios, viu şi plin de vitalitate. Este o mobilizare de forţe, de oameni, de suflete şi energii. Este un spectacol pe care vi-l recomand din tot sufletul şi pe care merită să îl (re-re-re….re)vedeţi.

Toate acestea joi, 10 mai, începând cu ora 19:00, la binecunoscutul TNOB „Oleg Danovski” Constanţa. Biletele sunt între 15 şi 25 RON, în funcţie de locul în sală, şi există şi reduceri pentru studenţi.

Annie vă aşteaptă!

PS: o mică mostră de data trecută, ca să vedeţi că merită :)

PSS: evenimentul de FB

Artă în autobuz


Da, se întâmplă şi în Constănţica noastră. De vreo 2-3 săptămâni am tot văzut prin autobuzul 40 nişte caricaturi super, expuse efectiv pe geamuri.

Este, cu siguranţă, una dintre cele mai tari chestii pe care le-am văzut în oraş în ultima vreme. Sunt foarte amuzante, dau o notă fermecătoare mersului cu autobuzul şi este o idee foarte bună pentru a stimula interesul oamenilor pentru artă şi cultură.

Din ce am văzut pe afişe, dar şi pe net (de exemplu, în articolul din Telegraf), proiectul se numeşte „Wild City”, este iniţiat de Fundaţia „Wild Art” şi a început în aprilie. Până în iunie îl „vizionăm” pe artistul grafician Leonte Năstase, cu o serie de caricaturi, iar după aceea urmează minunatul şi talentatul fotograf Bebe Pitei, pe care îl admir foarte tare.

Annie vă încurajează să daţi o tură cu autobuzul 40 şi să ne împărtăşiţi impresii :D

Poza 1 redă o mică parte a expoziţiei, iar poza 2 este un tablou al artistului Leonte Năstase

Şi a fost…”Mam’zelle Nitouche”


O operetă spumoasă, haioasă şi cu multe multe „îmbârligături”. Asta am văzut sâmbăta trecută la TNOB „Oleg Danovski”.

Eu sunt o fană (cea mai mare, autoproclamată :D) a colectivului de la TNOB. Îi admir foarte mult pe oamenii aceştia, cred că am mai zis. Se ştie că au puţine fonduri şi fac multe eforturi ca să rămână pe linia de plutire. Cu toate acestea, sunt mereu motivaţi şi pasionaţi de ce fac, muncesc extrem de mult şi ne oferă tot mai des noutăţi şi momente de bună calitate.

Despre „Mam’zelle Nitouche” pot să spun că a fost amuzant, dinamic şi foarte viu. O mare desfăşurare de forţe, decoruri, costume, toţi cei implicaţi au făcut o treabă minunată. Găsiţi câteva date mai tehnice, să zicem, în articolul din ziarul Telegraf, exprimate mai bine decât le pot spune eu acum.

Mie mi-a plăcut foarte mult performanţa minunatei Mădălina Sandu, în rolul principal feminin, dar şi a preferaţilor mei, Cătălin Ţoropoc, Doru Iftene şi Bogdan Sandu, în rolurile principale masculine. Desigur, nici pe ceilalţi nu îi uit, dar cred că, de data asta, ei fost „ingredintele” cheie ale spectacolului. Fără jocul lor scenic şi vocile absolut excepţionale, cu siguranţă nu ar fi fost la fel.

Povestea mi-a amintit de filmele din anii ’50-’60, cu multe încurcături, personaje haioase, situaţii limită rezolvate în mod imprevizibil. O tânără de 18 ani, considerată mândria unui pension de maici, este, în realitate, o tânără care vrea să iasă în societate, căreia îi place să cânte, să meargă la operă, să iubească. De aici şi titlul (în franceză, este o expresie: „faire la Sainte Nitouche” = „a face pe Sfânta Nitouche”…nu există această sfântă, este tocmai pentru a sublinia faptul că desemnează o persoană care pare ceva ce nu este în realitate).

Ar fi atât de multe de spus…şi aveam atâtea idei în căpşor când am început articolul…dar chiar nu cred că frumuseţea spectacolului poate fi redată în simplele mele cuvinte. Mai bine vă las să ascultaţi o bucăţică din acest spectacol şi vă invit să veniţi pe data de 17 mai la următoarea punere în scenă. Vă asigur că merită!

Annie vă doreşte să fiţi o parte activă a vieţii cultural-artistice a Constanţei!

PS: există şi un film, din 1954, cu nume grele ale cinematografiei franceze, cum ar fi Fernandel şi Louis de Funes

PSS: poza aparţine lui Cătălin Ţoropoc şi este „furată” de pe Facebook :D vă rog, menţionaţi sursa în caz de redistribuire :)

Azi am văzut „Tatăl Fantomă”, cu Marcel Iureş


Şi mi-a plăcut la nebunie!

Este un film cât se poate de „românesc”. O să vă mire, dar asta e chiar de bine. Toate comportamentele, atitudinile, replicile sunt atât de româneşti, le vedem şi le trăim zilnic. Tocmai din acest motiv filmul este accesibil şi amuzant, subtil şi totuşi clar, delicios de insinuant şi atât de autentic.

Cred că asta mi-a plăcut cel mai mult: autenticitatea. Am mai trăit acest sentiment în „Moartea domnului Lăzărescu”, „Patru luni, trei săptămâni şi două zile” şi alte vreo 2-3 filme şi seriale româneşti moderne.

Este sincer şi natural, lucru transmis foarte bine şi de actori. Recunosc că pe unii dintre ei nu i-am mai vizionat, deşi sunt extrem de talentaţi. De Marcel Iureş nu am ce să mai zic. Sunt profund şi iremediabil îndrăgostită de talentul său actoricesc, el fiind principalul motiv pentru care am vrut să merg la film (poate să joace în ce vrea, eu mă duc să îl văd sigur ♥).

Sintagma „umor românesc” se potriveşte foarte bine în contextul acestui film, întrucât acţiunea este presărată cu un umor pe care eu, personal, îl consider specific românilor. Te ţine cu zâmbetul pe buze, iar pentru mine e suficient.

Tema căutării originilor a mai fost folosită şi în alte filme, iar povestea de dragoste este oarecum previzibilă. Dar tot filmul a fost ca o gură de aer proaspăt, aşa că eu cred că aceste aspecte nu ştirbesc cu nimic calitatea filmului.

Şi, ascultaţi-mă pe mine, raţa din final face toţi banii (trebuie să îl vedeţi şi să îmi spuneţi dacă am dreptate sau nu :D).

Desigur, nu este pentru orice grup ţintă. Două puştoaice care au fost în sală au zis, spre ieşire, că a fost „boring”. Probabil că dacă ar fi fost o poveste insipidă despre vampiri, lălăită în enşpe părţi, cu pseudo-actori, care nici nu au auzit de expresia „talent actoricesc”, ar fi fost mai „entertaining”.

Cu toate acestea, eu vi-l recomand, este absolut delicios şi cred că nu veţi regreta investiţia făcută. Vizionaţi trailer-ul pentru un mic preview.

Annie vă doreşte vizionare plăcută!

PS: în Contanţa mai rulează doar până pe 15 martie, la Cityplex. Preţul biletului este doar 10 RON (preţ unic).

PSS: găsiţi un review foarte bun şi aici, în cazul în care nu mă credeţi pe mine :P

Sursa pozelor: prima, a doua.

Şi a fost…mai mult decât o operă: „Don Pasquale”


De vreo oră şi jumătate de când s-a terminat spectacolul, nu reuşesc să leg câteva cuvinte coerente ca să descriu frumuseţea lui. Îmi vin în minte doar „wooow, woooow, woooooooow” şi „SEN-ZA-ŢIO-NAL!!!”. Şi mi se pare prea puţin.

Nu ştiu cu ce să încep. Probabil cu finalul, în mod neobişnuit pentru mine. Dar cred că este cu adevărat relevant: timp de peste 10 minute s-a aplaudat…frenetic, aş îndrăzni să spun…toată sala a fost în picioare, aplauzele au fost însoţite de urale şi laude la adresa tuturor celor prezenţi pe scenă (nu doar artişti, ci şi dirijorul, maestrul de cor, scenograful şi regizorul), dar şi a celor din spatele scenei. Dacă pentru mine, fiind parte din public, a fost copleşitor, nu pot să îmi imaginez cum se simt artiştii.

Spectacolul a fost un succes, de la început până la final. Toată munca grea a dat roade (şi eu sunt martoră că s-a muncit enorm, pentru că am avut onoarea de a participa la repetiţia generală şi am văzut cum se aranja şi cel mai mic detaliu, ca să iasă totul perfect). Costumele, decorurile, orchestra, toţi artiştii cu vocile lor minunate – IMPECABIL.

Artiştii din rolurile principale au fost absolut extraordinari.

De la stânga la dreapta: Mihnea Lamatic (Don Pasquale), Cătălin Ţoropoc (Doctorul Malatesta), Mădălina Sandu (Norina), Ciprian Done (Ernesto). Poza aparţine fotografului Daniel Andrei, vă rog să nu o preluaţi fără acordul lui.

În rolul lui Don Pasquale a fost Mihnea Lamatic, de la Bucureşti. L-am văzut doar astăzi şi la repetiţie, dar a avut o prestaţie care mi-a dovedit că este un om talentat şi profesionist. Jos pălăria în faţa lui!

Doctorul Malatesta a fost interpretat ireproşabil de talentatul nostru bariton Cătălin Ţoropoc (despre care am mai menţionat aici faptul că a câştigat renumitul şi mult-râvnitul premiu „Ionel Perlea”). Cred că nu am menţionat totuşi faptul că mă auto-proclam fana lui numărul 1! Este absolut senzaţional, este un om şi un artist de nota zece şi mă fascinează de fiecare dată când este pe scenă, aşa că m-a cucerit definitiv şi irevocabil cu talentul său.

Tot un artist talentat (şi un alt favorit al meu, dar, mai ales, al Smarandei :P) este şi Ciprian Done, care l-a interpretat pe Ernesto, nepotul lui Don Pasquale. Ne-a încântat, ca de obicei, cu prestaţia sa, aşa că nu pot să spun decât: „Bravo!”.

Rolul feminin principal, al Norinei, a fost interpretat superb de către soprana Mădălina Sandu. Emoţiile, trăirile, sentimentele au fost transpuse perfect în interpretare, soprana s-a identificat foarte bine cu rolul şi a fost o prezenţă extrem de plăcută pe scenă.

Desigur, toţi ceilalţi artişti au fost extraordinari, am tot respectul pentru munca lor…indiferent de rolul pe care îl interpretează, pun foarte mult suflet în ce fac şi este de apreciat tot ce ne oferă. BRAVO!

Ca ultimă adăugare, am observat că feedback-ul publicului este foarte bun în privinţa acestui festival din care a făcut parte şi „Don Pasquale” (despre festival, detalii aici). Toţi cei de pe lângă mine se uitau în program, planificau spectacolele la care pot veni, se consultau cu ceilalţi cine la ce spectacol merge. Mă bucur că sunt atâtea persoane iubitoare de frumos.

Eu, cel puţin, din secunda doi după afişarea programului, ştiam exact la ce spectacole voi merge (mi-am modificat programul, am reprogramat meditaţii, am refuzat orice se suprapunea cu datele spectacolelor :D).

Gata, m-am lungit destul. Termin prin a spune (iar şi iar şi iar şi iar…..) că a fost „SEN-ZA-ŢIO-NAL!!!” şi că nu ştiţi ce pierdeţi dacă nu veniţi la festival!!!

Annie vă lasă să ascultaţi partea ei preferată din „Don Pasquale” (duetul Don Pasquale – Doctorul Malatesta, din actul 3) şi vă doreşte o seară cel puţin la fel de plăcută ca a ei!